Ce a cauzat peste 300 de cazuri de hepatită acută de etiologie necunoscută în peste 20 de țări și regiuni din întreaga lume? Cele mai recente cercetări arată că aceasta ar putea fi legată de superantigenul cauzat de noul coronavirus. Constatările de mai sus au fost publicate în revista academică internațională autorizată „The Lancet Gastroenterology & Hepatology”.
Studiile menționate anterior au arătat că la copiii infectați cu noul coronavirus se pot forma rezervoare de virus în organism. Mai exact, prezența persistentă a noului coronavirus în tractul gastrointestinal al copiilor poate duce la eliberarea repetată de proteine virale în celulele epiteliale intestinale, rezultând activarea imună. Această activare imună repetată poate fi mediată de un motiv superantigenic din proteina spike a noului coronavirus, care este similară cu enterotoxina stafilococică B și declanșează o activare largă și nespecifică a celulelor T. Această activare mediată de superantigeni a celulelor imune a fost implicată în sindromul inflamator multisistemic la copii (MIS-C).
Așa-numitul superantigen (SAg) este un tip de substanță care poate activa un număr mare de clone de celule T și poate genera un răspuns imun puternic cu o concentrație foarte scăzută (≤10-9 M). Sindromul inflamator multisistemic la copii a început să primească o atenție largă încă din aprilie 2020. La acea vreme, lumea intrase în noua pandemie a coronavirului, iar multe țări au raportat succesiv o „boală ciudată a copiilor”, care era strâns legată de infecția cu noul virus corona. Majoritatea pacienților prezintă simptome precum febră, erupții cutanate, vărsături, ganglioni limfatici umflați la nivelul gâtului, buze crăpate și diaree, similare cu cele ale bolii Kawasaki, cunoscută și sub numele de boala asemănătoare cu Kawasaki. Sindromul inflamator multisistemic la copii apare cel mai adesea la 2-6 săptămâni după o nouă infecție cu coronavirul, iar vârsta de debut la copii este concentrată între 3-10 ani. Sindromul inflamator multisistemic la copii este diferit de boala Kawasaki, iar boala este mai severă la copiii care sunt serosupravegheați pozitiv pentru COVID-19.
Cercetătorii au analizat faptul că recenta hepatită acută de cauză necunoscută la copii ar fi putut fi infectată mai întâi cu noul coronavirus, iar copiii au fost infectați cu adenovirus după ce rezervorul virusului a apărut în intestin.
Cercetătorii raportează o situație similară în experimente pe șoareci: infecția cu adenovirus declanșează un șoc toxic mediat de enterotoxina stafilococică B, ducând la insuficiență hepatică și deces la șoareci. Având în vedere situația actuală, se recomandă supravegherea continuă a COVID-19 în scaunul copiilor cu hepatită acută. Dacă se constată dovezi ale activării imune mediate de superantigenul SARS-CoV-2, terapia imunomodulatoare trebuie luată în considerare la copiii cu hepatită acută severă.
Data publicării: 21 mai 2022